PIFTIA vine din Orient ("pihti" in persana si "pyhty" in turca, ptr "gelatina" ) fiind preluata ca reteta de baza si ptr "carne in gelatina" (Italia) , "carne en gelatina" (Spania), "Sülze" (Germania), "tete de porc en gelee", sau "galantine de volaille" (Franta) etc etc; la nici una din aceste specialitati NU se drege zeama cu usturoi, ci sau cu vin, sau cu otet, sau cu LAMAIE, adica in functie de ce avea bucatareasa respectiva (inaintea epocii globalizarii), la indemana, RACITURA e traducerea mot a mot a "holodetz"-ului slav (rusesc, ukrainean etc) , care se drege cu mult usturoi... Si cum vorba lui Eminescu, "Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod, de-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod", se pare ca in Romania s-au amestecat aceste multe obiceiuri culinare aduse de fiecare "norod" (popor) de la el de-acasa... adica un fel de "pre-micro-globalizare" culinara in Spatiul Mioritic...