Asha... Acum ca mi-am mai tras oleaca sufletul, sa va povestesc ce am cautat, facut si vazut la Paris...
Am fost acolo intr-o scurta vacanta, invitata de verisoara mea, care locuieste in America, dar care timp de trei luni sta in Paris pentru nu stiu ce proiect al sotului ei, asa ca la asa superoferta de cazare in centrul Parisului cu tur al orasului si ghizi inclusi... nu avut cum sa spunem nu si toate carcotelile mele nu au fost acceptate.
Pentru ca atunci cand ai o saptamana la dispozitie, nu esti chiar atat de infrigurat sa vizitezi 100 de obiective pe zi ca atunci cand ai un weekend la dispozitie, am fost destul de relaxati, Ilinca s-a sculat tarziu, in fiecare zi luam un mic dejun consistent si implicit lung, asa nu cred ca s-a intamplat sa iesim din casa mai devreme de ora 13.00 :))
Ce am facut, totusi:
- prima zi - vizitat piata locala, vazut Domul Invalizilor si mers la Turnul Effel, unde m-am intalnit cu multi, multi sobolani, dar si multi, multi romani care aveau niste bisnisuri cu trasuri motorizate cu blig-blig, lumini mov-roz-albastre si manele, vis! (acum vorbesc serios, o experienta cat se poate de suprarealista care nu m-a deranjat deloc)
- a doua zi - vizitat Cartierul Latin, vazut teatrul Odeon si blocul cu mansarda lui Cioran, mers la un restaurant cu niste prajituri bestiale (cel mai bun mille feuille din viata mea, plus o intalnire neasteptata cu niste oameni de prin diaspora la un restaurantel cu burgeri si bere)
- a treia zi – bagat nasul prin librarii, vizitat niste second hand-uri fancy, Gradinile Lexemburg, Sorbona, diferite parculete si cotloane pariziene, vazut Sena si vizitat catedrala Notre Damme (interior/exterior - cel mai impresionant obiectiv din Paris pentru mine, participat la slujba, cu tot tacamul, cantat dupa partitura, indreptat mainile catre cer, asa cum faceau ceilalti, o experienta completa)
- a patra zi – Vizitate muzeul medieval Cluny (chiar langa Sorbona, o intreaga lume, in care i-a placut pana si Ilincai, drept pentru care a facut vreo 500 de poze si in care cred ca am petrecut mai mult timp decat in Luvru); in timpul vizitei de cateva ore, a inceput sa ploua torential, asa ca ne-am incalzit si adapostit intr-o cafenea draguta din fata Sorbonei; tentativa de a vizita atelierul lui Brancusi, de langa Pompidou, la care insa am ajuns prea tarziu si era inchis; vizitat nenumarate galerii de arta, mancat bun-bun intr-un pub cu televizoare si meciuri, care initial nu ne inspira nimic bun
- a cincea zi - Vizitat Luvru (impropriu zis, am ajuns tarziu si abia am apucat sa alergam prin aripa cu Gioconda si pictorii renascentisti, iar Ilinca oicum se plictisise si de atat - da, poza aia cu ea lesinata de entuziasm pe un taburet e de la Luvru), plimbat pe Champs Elysees, vazut Arcul de Triumf, mancat la un restaurant indian grozav (cea mai buna masa traditionala din Paris :))
- a sasea zi - Mers cu vaporasul pe Sena, pe sub podurile celebre (frumos, frumos, de neratat!); vizita in cartierul Montmartre, admirat cea mai frumoasa panorama a Parisului, la apus, din varful dealului pe care se afla cartierul, vizitat si admirat Bazilila Sacre Coeur, cumparat souveniruri, final de vizita culturala la... Moulin Rouge ;)
In toate zilele – mancat la greu; verisoara mea, draguta, se intrecea in a ne indopa neincetat si cu aia, si cu cealalta. Rezultatul, 2 kilograme in plus, amintirea cea mai palpabila din Paris :))
Daca o intrebi pe Ilinca ce i-a placut cel mai mult la Paris, iti va raspunde... cainii :)). Parizienii au multi caini. Care mai de care mai dragut, e drept! Si da, asta cauzeaza una dintre putinele asemanari cu Bucurestiul: si la ei gasesti pe strada destui rahati de caine pe care trebuie sa ii ocolesti cu pricepere :)). Ar mai fi si asemanarea ca, la fel ca in Bucuresti, in Paris sunt multi romani :))
Altfel, diferente sunt destule, majoritatea in sensul bun, cel putin din scurta mea experienta.
Pe prima, Ilinca a remarcat-o din prima zi: oamenii foarte politicosi.
Ar mai fi apoi arhitectura si grija pentru conservarea ei, strazile pavate cu piatra (da, domnule, parizienii astia sunt atat de inapoiati ca pastreaza strazile pavate cu piatra de sute de ani, spre deosebire de noi, astia destepti, care le astupam cu asfalt prost care se strica la prima ploaie si trebuie din nou inlocuit, alti bani, alta distractie, dar asa e in tarile astea bogate ca a noastra, avem de unde, nu ne uitam la bani, mai ales daca e si inutil, cu atat mai bine).
Tot la deosebiri as pune si faptul ca transportul in comun functioneaza excelent si ca nu ai nevoie de masina personala, poti sa il strabati in lung si in lat, in timp rezonabil.
Ar mai fi deosebiri dragute, cum ar fi tarabele de pe strada pline cu fructe de care nu vezi pe la noi sau tot felul de "animale marine" sau restaurantele si bistrourile lor cu scaune afara, indreptate spre strada. Asta mi-a placut, ca accent specific, lumea nu sta nici cu spatele, nici in profil, in jurul unei mese, ci cu fata spre troutuar si strada.
Aaa, si inca ceva! Oamenii astia renoveaza si se muta cu... macaraua! Toate materialele sau mobilele se cara in casa sau din casa cu macaraua, cu un sistem hidraulic istet la capatul caruia e o platforma in care se incarca chestiile si se incarca/descarca cat ai clipi, absolut fascinant.
Mi-am reamintit de simtul estetic foarte bine dezvoltat al francezilor, care se manifesta in toate. Mna, au si avut niste sute de ani bune in care sa si-l dezvolte in timp ce noi ne ocupam cu altele pe aici, dar... ce-i al lor, e al lor si e de apreciat gustul lor pentru frumos, dar si influenta pe care au avut-o asupra altora, inclusiv a noastra.
Frumos la Paris, ce sa zic. Am spus ca daca s-o duce Ilinca la vreo facultate acolo, poate ma apuc si eu in acelasi timp de vreun master, doctorat, vad eu :)
Prin articolul și pozele tale, am simțit că am fost acolo 
