Nici nu stiu cu ce sa incep. Cu inceputul, ati zice. Inceputul a fost vineri la ora 11, cand am plecat de acasa inspre Cristian, unde urma sa ne intalnim cu Mena si Marius. Destinatia? Localitatea Satic, in judetul Arges.
Drumul nostru a inceput pe Centura Sibiului, pe care doar am traversat-o :). A urmat un drum de 4 ore, la capatul caruia trebuia sa ne intalnim cu minunatii prieteni bucatarasi.
Am ajuns cu bine la intersectia cu pricina (si tomberonul) , unde ne asteptau toti cei sositi pana in acel moment. Pe o parte din ei ii intalnisem anul trecut la Sibiu, sau in primavara la Bucuresti. Cu toate acestea emotiile au fost mari.
Dupa pupaturi si imbratisari a urmat o “perfuzie cu ciorba de burta” (vorba lui Padre) iar apoi drumul spre cabana si sfatul lui Merisor: daca vrem sa mai sunam pe cineva acum ar fi momentul. Asa am aflat ca la destinatie nu exista semnal, numai intr-o gradina alaturata.
La cabana ne asteptau Bya, Sebi si Sara, care ajunsesera cu putin timp in urma.
Dupa un drum lung si obositor au sosit si Dia cu Mihaela iar apoi “surpriza” de la miezul noptii: Gabi cu Cezar.
In fiecare seara ne-au prins ore tarzii. Parca nu ne dadeam dusi. Toti am fi vrut ca timpul sa nu se scurga.
Ma bucur ca am cunoscut oameni minunati, ma bucur ca va pot numi prieteni.
Adina, de cum te-am vazut am avut impresia ca te cunosc de o viata. Esti o mama minunata. Sper ca la o viitoare intalnire sa-l aduc si pe Dragos, care sigur le va indragi pe mauntele. Promit ca nu o sa uit sa aduc si visinata.
Ma bucur ca am cunoscut-o pe Ruxy si pe sotul ei Dan. As fi vrut sa avem mai mult timp sa povestim, dar sper sa existe si alte intalniri.
Chiar daca nu am interactionat prea mult cu Patricia pe site (fara un motiv anume, poate doar lipsa de timp) ma bucur ca am cunoscut-o. Sunteti o familie frumoasa, iar daca voi sti pe cineva care cauta nasi, va voi recomanda :)).
Lavinia, chiar daca inca un copil, ne-a uimit cu minunatele ei prajituri. Ce bune ar fi fost azi dimineata langa cafea.
Bya si Sebi au fost putini eclipsati de prezenta Sarei, mai ales cand aceasta si-a facut aparitia intr-o superba rochita.
Am lasat la final bucatarasii deja cunoscuti. Voi deja stiti ca aveti fiecare un loc in sufletul meu.
Merisorule scump, iti multumim pentru tot ce ai facut. Cum deja stiam esti o persoana foarte sensibila si cu suflet mare. Locatia aleasa de tine a fost de vis iar asta cred ca spune totul.
Padre si Liliana, chiar daca prima intalnire (din primavara) a fost scurta, mi-ati ramas la suflet. Va multumim mult pentru cadou si promit ca data viitoare sa las si pe altii (a se citi: Padre) sa ia cuvantul J.
In primavara am avut ocazia sa o cunosc pe Cris (mama zmeilor) si ma bucur ca acum l-am cunoscut si pe zmeul zmeilor, Gabi. Inca nu am aflat secretul energiei tale fara sfarsit. Chiar daca ti-am multumit si atunci, vreau sa iti multumesc inca o data pentru cadoul primit la Bucuresti. Ti-am spus inca de atunci ca se potriveste perfect.
Mihaela, imi esti tare draga iar in ziua in care voi scapa de “stelute” cu siguranta ma voi gandi la tine.
Gaby, cred ca sti ca imi esti draga tare. Nu imi permit sa spun ceva de rau de frica sa nu ma banezi. Lasand gluma la o parte, m-am bucurat mult ca ai putut veni si ii multumesc lui Cezar ca m-a suportat pana la Rasnov si inapoi.
Diuta draga, si acum a fost timpul scurt si parca nu am apucat sa ne spunem toate. Sper ca urmatoarea intalnire sa fie la tine in Maramures.
Motan, esti o persoana pe care nu cred ca m-as putea supara niciodata, chiar daca incerci. Vreau sa iti multumesc pentru cele 40 de kg pe care a trebuit sa le cari.
Spre final au ramas sibienii Timea si Zanul ei. Noi am avut ocazia sa ne vedem mai des si sper ca de acum incolo sa fie si mai des. Va astept sa mergem la o inghetata buna, buna.
Dupa cum stiti bucatarasul cu care ma vad cel mai des este Mena. Nu stiu cum, dar nu mai pot scapa de ea J)). Sa va spun insa un secret: nici nu vreau sa mai scap de ea. Pentru ca la Satic nu s-a clarificat care au fost cele mai bune cornulete, eu propun sa mai faca Mena o portie si sa o aduca la urmatoarea intalnire.
Ultimul bucataras de care vreau sa pomenesc este Buni. Nu prea imi gasesc cuvintele (daaaaa, ati citit bine). Esti o persoana minunata, pe care o indragesc tare mult. Multumesc pentru tot, pentru ca ai crescut un copil bun care a facut ca toate acestea sa fie posibile.
Incerc sa inchei, pentru ca ma apuca nostalgia. As fi vrut sa fim inca acolo, sa radem si sa povestim. Ma consolez cu gandul ca vor urma si alte intalniri la fel de frumoase, cu oameni minunati.
Teo
. 
