Este o rețetă foarte veche, de pe vremea când foametea făcea ravagii în Moldova, după seceta din 1946-1947, care a uscat toată recolta. Oamenii, istoviți de muncă și de foame, mergeau la târg și pentru un sac de făină dădeau lucruri fine lucrate ani de zile manual, broderii, dantele și covoare mari, țesute în casă. Mămica povestea că era copil pe vremurile acelea groaznice și când le-a murit o văcuță, probabil tot din cauza secetei și a lipsurilor, au plâns amarnic cu toții, inclusiv copiii, pentru că știau că au pierdut astfel sursa lor sigură de trai, de lapte, brânză, unt și smântână...
În amintirea celor povestite, am făcut această rețetă, care este bună și în zilele de post. A ieșit foarte bună, așa încât am mâncat două farfurii, una după alta...
În aluatul pentru răzălitură, ce ținea loc de tăiței, care atunci se găseau mai rar, mai intra uneori și câte un ou, dar în vremurile acelea de restriște, se făcea economie la toate. Așa că am făcut și eu aluatul fără ou, fiind o ciorbiță de post.
De asemenea, în unele zone, pentru gust, se mai puneau feliuțe de slănină, dar eu am lăsat ciorbița simplă, de post și a fost foarte bună, chiar și-așa...
Din ingredientele de mai jos am făcut o oală de 3 litri de ciorbiță.
Ceapa se curăță, se spală, se șterge cu un prosop de hârtie și se taie mărunt, după care se călește puțin în ulei, la foc mic, ca să nu se ardă.
Se spală și se curăță ardeiul de cotor, vițe și semințe, apoi se taie cubulețe și se pune peste ceapă, la călit.
Roșia se spală, se taie cubulețe și se pune și ea la călit, peste ardei și ceapă.
Usturoiul se curăță, se spală și se taie fin, apoi se pune la călit, cu celelalte legume.
Morcovul și pătrunjelul se curăță, se spală, se taie în forma dorită și se pun la fiert în oală. Cartofii se curăță, se spală, se taie cubulețe și se pun și ei la fiert în oală. Se spumuiește când este cazul.
Se face un aluat foarte tare pentru răzălitură, din făină albă, sare și apă caldă. Când aluatul este foarte tare se dă pe răzătoarea mare și apoi răzălitura se pune la fiert în apă clocotită cu sare. După un clocot-două, se strecoară, se clătește cu apă rece și se lasă la scurs, până ce va fi pusă în ciorbiță.
Când cartofii, morcovul și pătrunjelul sunt aproape fierți, se adaugă răzălitura, legumele călite cu tot cu uleiul în care s-au prăjit și se mai lasă pe foc două-trei clocote, după care se condimentează cu sare și piper, se oprește focul de la aragaz, se adaugă frunzele de pătrunjel și se pune capacul.
Ciorbița se lasă "să se odihnească" un sfert de oră, după care se servește, cu ardei iute, dacă se dorește.
1
Nu prăjiți ceapa prea tare, ca să nu se ardă, ci îmuiați-o doar puțin, ca să rămână dulce și să dea un gust bun ciorbiței.
2
Alegeți cartofi roșii, care nu se sfărâmă la fiert.
3
Cartofii se pun la fiert, când morcovul și pătrunjelul sunt pe jumătate fierți.
4
Este bine ca răzălitura să fie fiartă separat, pe jumătate, apoi clătiți-o și strecurați-o. Dacă o veți fierbe direct în ciorbiță, ea va fi făinoasă și tulbure. După ce ați clătit răzălitura, o puteți pune la fiert în ciorbiță, pentru un clocot-două.