Prima dată am băut zmeurată la o întâlnire cu foștii colegi de liceu. Cineva, nu știu cine, a adus un pet de 2 litri cu zmeurată nestrecurată (cu fructele înăuntru). Mi s-a părut extraordinar de bună, cum n-am mai băut niciodată, poate și pentru că-mi place gustul zmeurii. Cu toate că mi-a plăcut atât de mult, n-am putut bea decât o jumătate de păhărel, pentru că era foarte tare. Știind că băuturile dulci ”se ridică la cap” foarte ușor, eu adaug alcool mai puțin tare, ca să compensez acest neajuns. Gândindu-mă că este posibil ca fructele din zmeurată să dea mai multă tărie băuturii, am strecurat siropul de îndată ce s-a topit zahărul, dar poate că voi încerca să fac și eu zmeurată nestrecurată.
Am preparat și anul trecut zmeurată, dar n-am făcut poze și mi-a părut rău, pentru că a ieșit foarte bună, prin urmare anul acesta am fost atentă să fotografiez toate etapele procesului tehnologic, așa că acum, după ce a stat suficient timp, la macerat, am gustat și acum am ajuns la pozele finale.
Băuturile dulci nu se beau pentru a ameți, ci din plăcerea de a savura ceva special, iar zmeurata este cea mai aromată și plăcută băutură, în special pentru doamne.
Din ingredientele de mai jos am făcut 3 litri de zmeurată.
Zmeura se spală cu grijă, să nu se strivească și se lasă în strecurătoare, ca să se scurgă bine de apă.
Într-un recipient curat, uscat și încăpător, se pun alternativ, straturi de zmeură și straturi de zahăr, ultimul fiind de zahăr.
Timp de 6-7 zile se lasă recipientul cu zmeurata într-un loc răcoros și umbros. Zi de zi se agită conținutul recipientului, pentru ca zmeura să lase toată zeama și să se topească zahărul.
După intervalul de timp recomandat, când zahărul s-a topit în totalitate, se strecoară siropul printr-o strecurătoare prevăzută cu tifon.
În siropul recuperat se adaugă alcoolul, se amestecă și se mai lasă astfel, tot într-un loc răcoros și umbros, timp de încă o săptămână, după care se strecoară din nou prin tifon și se toarnă în sticle de 500 ml și se dă la macerat, la rece, pentru cel puțin o lună.
Se servește rece, cu gheață.
1
Folosiți zmeură întreagă, bine coaptă.
2
Spălați cu grijă zmeura, ca să nu se strivească și strecurați-o bine de apă.
3
Verificați zilnic recipientul cu zmeura și zahărul. Dacă nu este mult zahăr și este cald, fructele pot să fermenteze și-și vor pierde gustul lor nemaipomenit. Dacă simțiți că fructele încep să fermenteze, ori turnați alcoolul peste ele, ori mai bine recuperați siropul și cu fructele puteți face un gem.
4
Cine vrea, poate dubla cantitatea de zahăr, la această cantitate de fructe. Zahărul va conserva mai bine fructele și va împiedica fermentarea lor.
5
Nu închideți cu dop/capac recipientul în care zmeura stă cu zahărul, la dizolvat. Folosiți o bucată de tifon.
6
Strecurați fructele și siropul printr-o strecurătoare deasă, prevăzută cu tifon.
7
Este de preferat ca zmeurata, ca toate băuturile preparate în casă să stea în recipiente de sticlă.
8
Zmeurata trebuie să stea la macerat într-un loc răcoros și umbros (timp în care se va limpezi și va deveni limpede) timp de 1-2 luni.